Salut
În articolul de astăzi vreau să discut o problemă, de care ne lovim de fiecare dată când vrem să facem ceva nou. De fiecare dată când vrem să schimbăm ceva, printre gândurile pe care le avem în legătură cu ce urmează să facem, ne vin şi următoarele cuvinte:
Oare ce va zice lumea?
Ce e şi mai nasol e că, dacă ţie nu îţi vin aceste cuvinte care sunt ca o plasă ce încearcă să te oprească să înoţi în propriul ocean, le vin celor din jur. Şi mai ales celor apropriaţi ţie. Iar ei ţi le vor spune…
Vrei să îţi iei o maşină mai scumpă…oare ce o să zică lumea? Vrei să îţi iei o maşină mai ieftină ca să strângi bani…oare ce o să zică lumea? Vrei să te apuci să mânânci sănătos pentru că îţi pasă de sănătatea ta, dar oare ce o să zică lumea când o să mă vadă ce mânânc?
Bla bla bla.
„Elimină gândurile despre ce zice lumea imediat cum apar”. Indiferent că e de bine sau de rău. Asta am auzit-o de la mentorul meu, când mă confruntam cu o problemă ce ţinea de părerea altora despre mine.
Da. Chiar aşa. Că sunt bune sau sunt rele, elimină gândurile despre ce zice lumea.
Pur şi simplu când îţi vin, spune STOP sau „anulează”, şi gândeşte-te la altceva.
De ce? Pentru că te vei limita singur. Te vei îngrijora ca să nu superi cumva pe cineva, să nu impresionezi prea tare sau prea altcumva.
Tu pentru cine lupţi de fapt? Pentru cine te zbaţi?
Pentru tine, să fii tu fericit şi mulţumit sau pentru ceilalţi? Să fie ei mulţumiţi şi tu să rămâi cu buza umflată că în loc să îţi satisfaci tu nevoia, tu te-ai preocupat să îşi formeze cumva cumva ei o părere bună despre tine…şi cam atât.
Părerile, aprecieriile, vorbele, chiar dacă sunt bune, vin şi trec. Sunt efemere. Dispar la fel cum dispare umezeala încetul cu încetul la răsăritul soarelui după ploaie.
Consider că în orice lucru trebuie să existe un echilibru, nu trebuie să fii un sălbatic şi să nu asculţi părerea nimănui, să crezi că întotdeauna numai tu poţi să ai dreptate şi tot ce zic ceilalţi sunt tâmpenii. Trebuie să asculţi şi părerea lor, dar până la urmă tu eşti cel care decide.
TU ALEGI. Nu ceilalţi. Mai ales când vine vorba de decizii care ţin de viaţa ta şi nu de a altora.
„Lumea” poate fi şi invidioasă şi nu întotdeauna îţi vrea binele. Vorba aia, nimănui nu-i place să fii mai bun decât el/ea, şi nu îi va deranja să încerce într-un fel să te împiedice. Pentru că tu poţi fi mai bun decât ei, iar dacă ei nu sunt cei mai buni, şi eşti tu, înseamnă că le furi locul, şi normal că nu le convine.
Nu uita că există bârfe, invidie şi alte prostii. Care sunt defapt mijloace de manipulare în societate. Faci ceva ce nu ne place? O să te vorbim de rău ca să exercităm presiuni asupra ta!
Bine, chiar dacă nu conştientizează acest lucru, oamenii îl fac.
Unii râd de alţii când de fapt ei sunt mai complexaţi decât persoana de care râd.
„Râde ciob de oală spartă” spune înţelepciunea populară.
Am mai auzit nişte cuvinte de la un bărbat căruia îmi cer scuze că nu i-am reţinut numele dar cred că avea mare dreptate. „Oamenii nu râd că ţi-au căzut pantalonii şi ţi se vede fundul, oamenii râd că faţa ţi-e roşie.” Cu cât te laşi mai influenţat, cu cât te laşi mai afectat, cu atât vor continua să te chinuie, pentru că văd că eforturile lor nu sunt în zadar. Văd că îşi îndeplinesc „misiunea”. Dar dacă rămâi neafectat, rămâi calm şi ferm ca o stâncă, vor obosi, vor vedea că nu merge, şi te vor lăsa în pace.
Un lucru pe care l-am auzit de la un prieten e că îi este greu să danseze. Îi este teamă să danseze să nu se facă de râs că nu ştie, că nu se pricepe şi s-ar putea mişca ciudat.
Din câte am sesizat această problemă se inveşte adesea printre adolescenţi. Mai ales printre băieţi, dar şi printre fete.
Dar dacă nu încerci măcar să dansezi, vei putea învăţa? Nu prea cred…
Stai să-ţi zic ceva, cum ţie ţi-e teamă să nu greşeşti cu ceva, să nu faci ceva aiurea sau nepotrivit, aşa le e teamă la toţi. Ei sunt preocupaţi de propria persoană, să nu greşească ei cu ceva. Abia după aceea au timp să se uite şi la alţii.
Iar în cazul în care râd, se întreabă „Oare nu am râs prea tare? Oare prea zgomotos? Oare mi-am arătat prea tare dinţii? Oare a fost cool ce am făcut, oare …?”
Dacă vrei să îţi fie bine şi chiar dacă vrei să le fie bine şi celorlalţi, trebuie să fii un pic egoist.
Mai ales la început. O alta lecţie pe care am învătat-o tot de la mentorul meu. 
Dacă eşti egoist acum, te concentrezi numai pe persoana ta, să îţi faci viaţa ta şi să te dezvolţi, vei reuşi mai târziu să ajuţi mai multă lume, pentru că vei fi mai puternic, mai capabil, mai dezvoltat, şi vei avea mai multe de oferit altora decât dacă te strâduieşti atunci când eşti mic şi nu ai nimic.
„Nu merită să ai libertate, dacă aceasta nu include şi libertatea de a face greşeli.” ~ Mahatma Gandhi
„Întâi te vor înjura. Pe urmă vor râde de tine. Apoi, te vor declara nebun. După aceea vor încerca să te compromită. Într-un târziu, vor face tot posibilul să te lichideze. Dacă scapi cu viaţă din toate acestea, vei fi un om mare.” ~ Mahatma Gandhi
„Nimeni nu te poate face să te simţi inferior fără acordul tău.” ~ Eleanor Roosevelt
În concluzie, fă ce simţi tu că e de făcut. Poţi ţine cont şi de părerile altora dar decizia o iei TU.
A, spune-mi îţi aminteşti o dată când ai făcut ceva că “aşa zicea lumea” sau să nu “superi” lumea şi până la urmă tot nu ai obţinut nimic bun?
Toate cele bune,
Cristi Pavel
Bookmark and Share!
Loading ...
9 Responses to “Oare ce va zice lumea?”
Traindu-ne viata dupa propriile reguli si nu dupa ale altora avem cele mai multe sanse de a obtine implinirea in viata. Bun articol Cristi, mi-a placut.
“Unii râd de alţii când de fapt ei sunt mai complexaţi decât persoana de care râd.” – Ba Cristi, cat adevar ai putut grai aici, nici nu iti dai seama. Bravo! Succes mai departe!
Da asa e, si eu eram complexat de acest gand inainte de a incepe sa dansez. Ajungeam pe scena in fata la zeci de oameni si ma obseda acest gand ne reusind sa ma concetrez pe muzica si ritm. Eu am reusit sa indepartez acest gand dansand cu fete si bineinteles constientizare:D
Asa…si cum ai ajuns sa dansezi cu fete?
Te-ai gandit cumva… “nu imi pasa, o sa incerc” sau “dar oare daca nu voi dansa cum trebuie…” ?
Pai totul incepe de la placere iti dai seama ca trebuie sa imi placa fata cu care dansez daca e straina si nu o cunosc.
Eu cu fetele de cand sunt mic am fost “prieten” dansam cu toate fetele de care imi placea fara sa ma gandesc “Oare ce zice lumea?” sau “Oare dansez bine , ii place?”. Asa sunt eu in privinta asta ma duc si dansez convis ca si ei ii va placea.
Doar cand dansam pe scena aveam acest gand care ma obseda l-am indeprtat aplicand metoda cu fetele. Am stat o clipa si am constietizat: Mai eu dansez cu fetele fara sa ma gandesc la ce cred ele despre mine sau lumea din jur si imi iasa intotdeauna bine, de ce nu fac asta si pe scena?
Si din clipa aceea m-am schimbat. Cand eram pe scena si vedeam multimea de oameni imi aparea gandul care incerca sa ma “corupa” dar eu il indepartam f simplu motivandu-ma ca am dansat cu atatea fete fara sa ma gandesc la ce zic ele de mine sau lumea din jur ba mai mult eram convis ca le place cum dansez si de fiecare data imi iesea dansul.
@ Ses Vasile Daniel
“imi aparea gandul care incerca sa ma “corupa” dar eu il indepartam f simplu motivandu-ma ca am dansat cu atatea fete fara sa ma gandesc la ce zic ele de mine sau lumea din jur ba mai mult eram convis ca le place cum dansez si de fiecare data imi iesea dansul.”
Asta e foarte important. Sa te incurajezi singur, sa iti spui, “DACA AM REUSIT CU PROVOCAREA AIA DIN TRECUT, O SA REUSESC SI CU ASTA”. Asta inseamna sa ai incredere in tine.
Salutare Cristi,
Sunt Ionut si ne-am cunoscut anul trecut in bootcamp la Straja te felicit pentru acest blog….si vreau sa-ti recomand un clip pe care sa-l analizezi atent si sa tragi tu o concluzie…..vreau sa aflu parerea despre el. Numai bine
Am uitat sa pun link-ul http://www.youtube.com/watch?v=13-H-_P8Ju4&feature=player_embedded
Salut Ionut
Am vizionat clipul si sunt de parere ca intr-o oarecare masura are dreptate.
Da, cred ca degeaba gandesti pozitiv daca nu faci nimic, DAR trebuie sa intelegem pana unde merge conceptul asta de gandire pozitiva.
Degeaba te arunci de pe un munte si tu gandesti pozitiv ca prin minune nu vei patii nimic. Eu cred ca a fi optimist este ceva ESENTIAL, numai sa intelegi corect ce inseamna optimism.
A fi optimist inseamna pentru mine a fi deschis spre lucruri, a fi deschis spre ceea ce iti doresti, sa fii deschis sa incerci ceva si sa nu te gandesti numai la cele mai intunecate scenarii. A fi optimist inseamna sa ai speranta, sa crezi ca poti, sa crezi ca vei reusi cumva. Sa nu te descurajezi singur.
Daca esti pesimist in loc sa fii optimist, iti SCADE SI ENERGIA. Nu mai ai putere pentru ca te gandesti ca oricum se va termina in cel mai urat mod.
Uite de exemplu fa un experiment, e mai greu de facut daca esti obisnuit sa fii optimist.
Cand treci printr-o incercare grea, gandeste-te ca o sa iese urat de tot. Imagineaza-ti atunci cel mai urat scenariu, si o sa vezi, ca nici pofta de mancare nu o sa ai. Daca nu mananci, nu ai energie/putere. Daca sanatatea nu e in regula, nu poti sa faci nimic.
Asta iti da optimismul, iti da speranta de a merge mai departe.
Speranta inseamna curajul de a incerca, iar daca nu incerci, ai SIGUR ZERO sanse de reusita, daca incerci, ai macar UNA dintr-un milion.
Uite o intamplare de a mea, in legatura cu cum am aplicat gandirea pozitiva dupa cum am inteles-o din “The Secret”.
Imi trebuiau 12 milioane sa ma duc in bootcamp-ul de la Straja de anul acesta. Eu de obicei niciodata nu am avut bani mai multi care sa fie ai mei, pentru ca parintii imi dadeau cand aveam nevoie, daca considerau ca e potrivit acest lucru.
Ce am facut? Mi-am scris pe o foaie 1200 RON, si doua casute pentru data limita la care sa ii obtin si data la care au fost obtinuti si sub cum m-as simti eu daca i-as fii obtinut. Apoi am lipit foaia pe interiorul usii de la biroul meu, ca de fiecare data cand deschid usa biroului(adica de mai multe ori pe zi) sa vad acea foaie.
Si iti zic, ca pana atunci eu nu am mai strans 1200 RON. Dar am zis hai sa vad daca merge.
Asa ca de fiecare data cand primeam ceva bani, o parte ii “cotizam” pentru acest scop. Iar inainte nu faceam acest lucru, sau strangeam bani prea putini.
Spre mirarea mea, in perioada in care strangeam acest bani, am primit bani de la persoane care intainte nu obisnuiau sa-mi dea si incetul cu incetul am strans 1200 RON, chiar daca am depasit acel termen limita. Dar am facut ceva, m-am gandit ca vreau sa strang niste bani si stiam ca trebuie sa fac ceva.
Daca gandeam negativist, “Bai, nu am mai strans niciodata, hai sa fim seriosi, cum pot eu, fara nicio sursa de venit, decat banii primiti de la parinti, sa strang 12 milioane”, atunci SIGUR nu ii strangeam, pentru ca imi taiam sansele din start.
Treaba asta, “micul meu experiment”, l-am povestit si celor din bootcamp.
In concluzie, cred ca optimismul e foarte important, dar trebuie sa faci ceva, degeaba gandesti ca treburile se vor rezolva, daca, si ideile care iti vin in minte nu le aplici, pentru ca astepti ca totul sa vina de la sine.
3 Pingbacks/Trackbacks