Salut
În acest articol îţi vor vorbi despre un tipar de comportament care te face să amâni, pentru a-l conştientiza şi a păstra puterea personala la locul ei, în mâiniile tale.
Am sesizat zilele trecut un obicei de-al meu. Acela că atunci când simţeam că îmi lipseşte ceva din interiorul meu, îl căutam în exterior.
Adică, mă simţeam puţin indisciplinat, repede mă uitam pe youtube la un clip despre armată, vreun antrenament militar sau ceva, să mă inspire sau căutam un articol despre autodisciplină, autocontrol.
Nu e un lucru rău. Dar orice lucru făcut în mod exagerat nu e bun. De ce?
Eu dădeam puterea mea lucrurilor exterioare. Ajungeam să cred despre mine că nu am acele calităţi şi că trebuie să le iau de undeva din exterior. Mă desconsideram şi amânam.
Acest tipar de comportament, în care cauţi soluţia ingenioasă, pastila magică, formula vrăjii, e unul care te face să amâni lucrurile şi observ şi faptul că te pune într-o poziţie în care îţi scade stima de sine. Pentru că te simţi slab, sărăcăcios şi cauţi calităţiile în altă parte.
TOATE aceste lucruri: curaj, putere, ambiţie, perseverenţă, autocontrol, calm, creativitate, umor, etc.
TOATE EXISTĂ ÎN TINE.
TOATE stau acolo adormite şi doar aşteaptă să le accesezi.
(Îţi dai seama cât de tare eşti? 
)
Nu trebuie să faci decât un singur lucru. Să fii!
Eşti puţin indisciplinat, exemplific mai des acest caz pentru că aici am conştientizat acest proces, FII DISCIPLINAT!
Puterea se află la tine, decide dacă o vei folosi sau nu.
Poate o să ţi se pară ciudat ce îţi spun, dar nu exagera cu cititul. Nu devenii dependent de citit de fiecare dată când ai nevoie de ceva, de o calitate pe care am exemplificat-o mai devreme.
E în regulă să citeşti despre aceste lucruri, să aflii cum funcţionează, care sunt tiparele, care sunt capcanele, cum se manifestă, cum le poţi accesa mai uşor. Dar nu îţi fă un automatism prin care să cauţi, aproape instictiv, prin citit sau prin vreo altă metodă ce presupune luatul din exterior, ceea ce deja există în tine.
De fapt tu aici ce faci? Încerci să amâni şi să fugi de efort, de efortul acela de început care e cel mai greu. După ce îl depăşeşti şi „intri în ritm”, lucrurile le vei face mult mai uşor.
Vrei să mergi la alergat? Cel mai mult te lupţi cu lenea până te pregăteşti şi porneşti. Îţi pregăteşti hainele şi te uiţi afară strâmbând din nas că e poate prea frig, sau prea ud că a plouat. Ieşi din casă, porneşti şi primii 100 de metri sunt cei mai grei. Până îţi intri în ritm.
Efortul cel mai mare e atunci când îţi schimbi starea.
Când dintr-o stare de lene, te pui la muncă, să începi e cel mai greu. Chiar şi când ţi-e frică de ceva, frica cea mai mare e înainte de a face acel lucru, nu când îl faci.
Conştientizează acest lucru şi aminteşteţi de el atunci când vrei să te pui la treabă.
Aşadar, nu da puterea ta lucrurilor exterioare. Fii conştient că ea există în tine şi depinde doar de tine dacă o accesezi sau nu.
Eu am plecat la treaba.
Pe curând,
Cristi Pavel
Dacă simţi că ai orice fel de completare sau vrei să-mi spui ceva, lasă-mi un comment mai jos sau trimite-mi un mail la: cristi@castigatimp.com
Bookmark and Share!
Loading ...