Impaca-te cu tine insuti

Salut

În acest articol îţi voi prezenta un mod de gândire care te ajută să te relaxezi mai mult şi să dispară conflictele interioare.

Zilele trecute eram „supărat” pe mine însumi. Încercam să mă simt într-un fel, vroiam să mă simt într-un fel, dar emoţiile erau exact opusul. Cu cât încercam mai mult să-mi neg starea, cu atât îmi înrăutăţeam situaţia pentru că îmi generam un conflict interior care se adăuga la starea neplăcută cu care mă confruntam deja.

Parcă cu cât încercam mai mult să deţin controlul asupra mea, cu atât ceva din interiorul meu se opunea mai mult.

Aveam nişte gânduri obsesive care îmi ţineau „prizonieră” atenţia şi făceam stângăcii din această cauză. Cu cât încercam mai mult să le înlătur, cu atât ele se amplificau şi îmi îngreunau şi mai mult situaţia.

Şi cum în mijlocul dificultăţii se află oportunitatea, am avut brusc un moment de inspiraţie. Cunoşteam din nişte clipuri un om care am observat că avea o atitudine foarte deschisă faţă de viaţă, faţă de propriile emoţii şi dorinţe.

Nu am stat pe gânduri, am intrat pe facebook, l-am căutat, întâmplarea făcea că era şi online pe chat şi a fost dispus să discutăm la telefon despre starea cu care mă confrutam. (nu ne-am întâlnit niciodată în viaţa reală, nu ne cunoaştem, n-am mai vorbit înainte).

Am vorbit o oră şi ceva încontinuu. Mi-a clarificat multe neînţelegeri şi mi-a oferit şi o cale de „scăpare”. Îţi mulţumesc Silviu pe această cale.

Eu am realizat că eram obsedat de control şi eram extrem de rigid cu mine însumi. Îmi negam nişte emoţii şi gânduri şi se pare că acestea refulau. Cu cât opuneam mai multă rezistenţă cu atât le alimentam forţa de „a fi împotriva mea”.

Aşadar concluzia este împacă-te cu tine însuţi.

Acceptă-te aşa cum eşti, iubeşte-te necondiţionat.

Aceasta este iubirea de sine cu adevărat sănătoasă, ea nu depinde de modul în care areţi, de cât de bine o duci în ultima perioadă, ea rămâne constantă şi independentă de factori exteriori.

Dacă vrei stabilitate emoţională, dă-ţi voie să te iubeşti necondiţionat. Altfel, vei fi doar o navă cu pânze care este dusă de colo colo în funcţie de ce curenţi de aer bat, în funcţie de ce idealuri schimbătoare ai.

De ce să te iubeşti oricând şi oricum eşti?

Pentru că iubindu-te necondiţionat şi acceptându-ţi orice gânduri şi emoţii vei elimina conflictele interioare.

Cum să poţi păstra o luptă cu exteriorul, cu întâmplăriile din viaţă, când tu eşti ros de un „răboi civil” pe dinăutru?

Oamenii cu conflicte interioare sunt oameni slabi.

Vrei să fii puternic şi calm, să te bucuri de linişte interioară? Împacă-te cu tine însuţi.

Dă-ţi voie să trăieşti la maxim orice emoţie, orice gând, orice stare prin care treci.

Dacă, de exemplu, simţi regret şi te tot opui trăirii acestei stări, nu îi dai voie să se manifeste, aceasta va creşte în intensitate şi te va necăji şi mai mult. Dar dacă îi permiţi să trăiască, nu neaparat să te comporţi după cum îţi dictează, nu, doar să îi dai voie să fie în tine, ea se va consuma şi va trece de la sine.

După ce am ascultat sfaturile lui Silviu, mi-am dat voie gândurilor să îmi distragă atenţia, mi-am acceptat emoţiile pe care le simţeam şi PAC! Încetul cu încetul mă simţeam tot mai împăcat cu mine însumi, trăiam tot mai mult în prezent pentru că acel conflict din interior ce ţinea de trecut se rezolva treptat, iar atenţia mea devenea tot mai liberă, tot mai disponibilă propriei mele voinţe.

Eu vreau să fiu un om puternic şi dezvoltat, evoluat, nu un om bun. Oamenii „buni” sunt, în viziunea mea, cei care îşi acceptă doar părţile pozitive şi-şi renegă punctele slabe.

Eu am decis să îmi amplific punctele forte şi să îmi accept şi să mă împac cu minusurile din personalitatea şi din psihicul meu.

Am văzut mai demult un clip pe această temă, în care un bărbat vorbea despre acceptarea punctelor negative din noi, fapt ce ne face să devenim întregi, „holy” (sfânt) în engleză.

Când te mai confrunţi cu ceva emoţii care te necăjesc, dă-le voie să se manifeste în interior. Asta nu înseamnă că trebuie să baţi pe primul om care îţi iese în cale pentru a te descărca, nu, poţi să alergi, să faci flotări, să ţipi (în pernă – te descarci şi nu deranjezi pe nimeni). Dă-le voie să se consume şi ele vor pleca.

Nu mai fă nimic, pur şi simplu fii. Mai exista aici varianta de a observa, dar asta ar înseamna oarecum şi o acţiune voită, cel mai bine e să nu faci nimic şi să fii. Atât. Ce vreau aici să descriu e starea de meditaţie.

Îmi spunea un prieten, chiar mi-a scris undeva, că el nu consideră ceea ce scriu eu pe acest site ca fiind lucruri universal valabile.

E FOARTE ADEVĂRAT! Nu sunt.

Puţine lucruri sunt universal valabile, sunt unele principii şi căi pe care le-am învăţat şi ţi le recomand şi ţie mai departe, care funcţionează în unele situaţii şi în altele nu.

S-ar putea ca tu, sau eu, să ne lovim de contrarii. Fapt ce ne va face să ne simţim frustraţi, blocaţi în neclaritate.

Ideea cu aceste contrarii e că ele se completează reciproc. Depinde de cât de largă e conştiinţa noastră ca să putem înţelege contextele în care contrariile se completează pentru a forma întregul.

La fel şi cu emoţiile, pozitive sau negative, fiecare sunt folositoare în anumite contexte şi ele se completează reciproc.

Ca încheiere, eu am ajuns la concluzia că acea „cale de mijloc” este soluţia.

Nici prea libertin cu tine însuţi, nici prea rigid.

Eu mă iubesc,

Cristi Pavel

Dacă simţi că ai orice fel de completare sau vrei să-mi spui ceva, lasă-mi un comment mai jos sau trimite-mi un mail la: cristi@castigatimp.com

Sursa foto