Salut,
În articolul prezent o să vorbim despre stare de calm. O să vorbesc în articol despre nişte aspecte prin care să înţelegi de ce cred acest fapt şi la ce îţi foloseşte ţie să fii în starea de calm.
Eu cred, bazat pe experienţa propriei vieţi, că starea de calm este cea mai eficientă şi mai puternică stare în care ne putem afla…
Cred cu tărie că este adevărata formă de putere, şi o să-ţi spun şi de ce cred asta:
- 1. Calmul se pastrează prin propria-i existenţă.
Spre deosebire de furie, calmul nu necesită o alimentare continuă cu valuri de energie, nu implică un continuu consum nervos, ca să poată exista.
- 2. Calmul este superior altor stari de putere si prin faptul ca emotiile sunt echilibrate, mintea este clară iar raţiunea poate funcţiona la capacitatea ei maximă.
Când te aflii în starea de calm nu eşti nici prea distrat dar nici iritat. Dacă ai de luat o decizie, ai de făcut o apreciere, nu eşti supus imperiului emoţiilor, mintea ţi-e liberă, compari lucrurile la rece şi astfel faci alegerea cea mai corectă.
Ştii doar, când eşti foarte bine dispus rişti să devii prea indulgent şi să accepţi şi jumătăţi de măsură sau oferte pe care mai târziu să le regreţi. Dacă eşti prost dispus, frustrat, nervos, poţi să te porţi cu anumite persoane total nepotrivit, şi împins de impulsul de moment să faci greşeli pe care mai târziu vor fii mai dificil de corectat.
- 3. În calm ai control maxim asupra fiecaror capacitati ale tale.
Am învăţat la şcoala de şoferi acest fapt. Cred că învăţarea conducerii unui automobil, este o sarcină care necesită o solicitare puternică a psihicului unei persoane şi este o oportunitate de dezvoltare a inteligenţei emoţionale.
Imediat poţi observa cât de uşor se enervează când cineva greşeşte sau câtă încredere are în sine în manevrele mai delicate.
Instructorul adesea îmi spune, orice ar fii, rămâi calm, de greşeşte cineva sau execută o manevră mai riscantă, nu te enerva, nu claxona. Oricum, lucrurile s-au întâmplat, ce ai de făcut este să te concentrezi pe ceea ce poţi face ca să îndrepţi situaţia, iar ca să te poţi concentra trebuie să nu fii dominat de emoţii şi să rămâi calm, prezent.
Calm nu înseamnă să fii moleşit, calm înseamnă liniştit şi activ, oarecum în alertă dar nu în agitaţie. Eşti pregătit, eşti stăpân pe tine.
- 4. Oamenii care sunt calmi sunt liberi.
Calmul nu înseamnă nerecunoaştere şi refulare a emoţiilor, calmul înseamnă în primul rând acceptarea lor şi disponibilitatea de a te elibera de ele.
Degeaba te enervezi că ţi-ai pierdut calmul, l-ai pierdut, asta e, accepţi ceea ce simţi, şi dacă nu implică un efect care să îţi intensifice emoţiile negative, încerci să-ţi redobândeşti calmul.
- 5. Calmul implică şi o stare de relaxare a corpului, şi mai ales a minţii.
Se poate obţine şi prin epuizare fizică. Eu de exemplu când am un surplus de emoţii care poate fii distructiv mă duc şi alerg sau fac o drumeţie cu bicicleta, orice formă de sport care mă face să transpir şi să elimin din mine emoţiile care mă deranjează, până la urmă, şi ele sunt nişte substanţe care curg prin sângele nostru.
O altă cale de dobândire a calmului, pe care o practic în situaţiile „urgente” sau când nu am timp să fac sport, e urmărirea respiraţiei.
Îmi urmăresc respiraţia şi oarecum mă relaxez. Simt cum îmi întră aerul şi cum iese din mine. Mă ajută să ies din gânduri, să fiu prezent şi imi deschide uşa spre relaxare.
- 6. Nu da vina pe factori externi pentru pierderea calmului tău.
Într-adevăr, sunt şi situaţii în care el se pierde, dar e ok.
Ceea ce avem noi de ştiut este că există un interval de timp între stimul şi răspuns. Iar acel spaţiu ne permite să alegem, „mă enervez, sau ştiu că nervii şi supărarea nu îmi vor aduce nimic bun, şi mă las neschimbat ?”
Cum să rămâi calm în faţa oameniilor care emit furie şi energie negativă către tine?
Uite eu de exemplu îmi imaginez cum toată energia lor sub formă de atac trece prin mine ca printr-o fantomă, ca şi cum aş fii o fantomă
.
Pur şi simplu nu există vreo rezistenţă care să se opună, mă traversează fără să mă atingă.
Nu îţi imagina o rezistenţă pe care tu o păstrezi, o vei epuiza, lasă-te cuprins de calm. În calm ai autocontrol maxim.
Am observat iarăşi că mintea e cea mai receptivă în starea de calm. De aceea şi unele exerciţii de NLP sau lucru cu subconştientul cuprind ceva măsuri de inducere a stării de calm la început.
Ţine minte:
Când eşti calm, iei cele mai înţelepte decizii.
Apele liniştite sunt atânci, cele învolburate sunt uneori doar până la genunchi.
În orice situaţie, în situaţii neaşteptate în situaţii critice, de urgenţă, tensionate calmul este prima obţiune.
Pace şi putere,
Cristi Pavel.
PS: Fotografia acestui articol conţine un melc, pe care l-am găsit într-un vârf de copac, la vreo 4 sau 5 metri înălţime. Ăsta da exemplu de calm şi determinare.


4 Responses to “6 motive pentru care calmul este adevarata forma de putere”
Trebuie sa invat sa mi cultiv calmul
Am observat ca de fiecare data cand sunt calm sun mult mai creativ si mai spontan.
@ Costi – O alta “consecinta” a calmului pe care am observat-o la mine, este ca, obosesc mai greu si pot face mult mai multe lucruri in perioada cand am acea stare de calm
este unul din raspunsurile pe care le cautam dar daca mai aveti o parere vis-a vis de ceea ce voi relata va rog sa ma contactati pe email. Locuiesc la bloc iar peretele exterior da spre o parcare unde de fapt se joaca fotbal in latura din dreapta este o centrala termica imaginati-va cum mii de lovituri izbesc peretii centralei mai ales sambata duminica exact cand vrei sa dormi sa meditezi relaxezi .Asa ceva nu mai cunosc de 16 ani .Am scris la toate forurile unii au tacut altii ca primaria ca trebuie sa caut alt responsabil si nu ia ca for . Daca intrezariti o rezolvare va rog ajutati-ma
Ti-am raspuns pe mail.